Potrivit sursei citate, practic fiecare a treia familie din Moldova a primit şi continuă să primească bani de la rudele de peste hotare, pentru o bună parte din ele remitenţele constituie principala sursă de venit. Suma remitenţilor anuale pe cap de locuitor se cifrează la 395 dolari, fiind printre cele mai mari în ţările din regiune.
Totodată, ea a menţionat că nu trebuie neglijate costurile umane şi sociale ale migraţiei moldovenilor. Circa 50 la sută din persoanele care migrează în căutarea locurilor de muncă bine remunerate divorţează în primii 5 ani de aflare la lucru peste hotare, copii rămân fără supraveghere, părăsesc şcoala , creşte infracţionalitatea infantilă.
Luisa Vinton, coordonator superior de programe la Biroul PNUD pentru Europa şi CSI, a comunicat că raportul analizează fenomenul migraţiei, îl „curăţă" de zvonuri şi mistificări şi propune guvernelor ţărilor să gestioneze corect acest fenomen. Aceasta, potrivit expertului, se poate obţine printr-o informare mai largă a populaţiei despre oportunităţile existente de muncă în diverse ţări, prin deschiderea canalelor existente de intrare pentru mai mulţi lucrători, inclusiv necalificaţi, prin formularea unor soluţii de colaborare între comunităţile de destinaţie şi migranţi, prin semnarea unor acorduri cu ţările care primesc mai mulţi migranţi privind protecţia şi oferirea de asistenţă socială acestora.
În raport se subliniază că volumul de remitenţe primit de ţările în curs de dezvoltare, inclusiv Moldova, este de patru ori mai mare decât asistenţa oferită de organismele financiare internaţionale şi donatorii externi.
Aducând un mare plus la dezvoltare, totuşi remitenţele nu pot substitui programele şi eforturile guvernelor ţărilor pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor, pentru aprofundarea reformelor ce ar plasa economiile acestor ţări în altă dimensiune.
Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, a spus că noul guvern al Moldovei conştientizează acest fapt, deja a început elaborarea măsurilor de recuperare economică a ţării şi de depăşire a consecinţelor crizei. Ea a precizat că politicile se vor axa pe crearea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii, în parte în mediul rural, inclusiv pentru migranţii care vor reveni acasă, îmbunătăţirea climatului de afaceri şi crearea condiţiilor pentru utilizarea remitenţilor în scop investiţional.
Alte obiective, potrivit ministrului, ţin de extinderea schemei de migraţiune legală, îmbunătăţirea serviciilor acordate migranţilor, inclusiv servicii consulare, consolidarea comunităţilor de migranţi şi atragerea acestora în realizarea unor programe de dezvoltare a localităţilor de unde au plecat.
6 octombrie 2009
Noul Raport Global al Dezvoltării Umane îndeamnă guvernele să reglementeze corect fenomenul migraţiei
21 septembrie 2009
Solidaritatea dintre luptătorii pentru libertate ucraineni şi moldoveni
La 11 septembrie 2009, creştin-democraţii ucraineni au marcat 20 de ani de la fondarea Mişcării Populare din Ucraina „RUH”, eveniment care s-a desfăşurat la Kiev şi la care a participat şi o delegaţie din partea Partidului Popular Creştin Democrat din Republica Moldova, reprezentată de Victor Ciobanu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”, şi Dinu Ţurcanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin Democraţi.
Victor Ciobanu a declarat în faţa colegilor ucraineni de familie politică: „Este o ocazie specială pentru mine să fiu aici ca reprezentant al PPCD, care a fost creat în aceeaşi perioadă istorică ca şi RUH-ul ucrainean. Reprezint forţa politică care iniţial a fost fondată ca Mişcarea Democrată pentru susţinerea Perestroikăi la 3 iunie 1988 şi care a fost transformată în Frontul Popular din Moldova la 20 mai 1989. A fost un moment crucial în care „naţiunile noastre captive” în Imperiul Sovietic să relanseze lupta pentru libertate, democraţie şi independenţă.
Am început lupta împotriva regimului totalitar comunist şi administraţia de ocupaţie împreună cu fraţii noştri baltici, care au fondat Mișcarea Sajiudis în Lituania, Frontul Popular din Letonia şi Rahvarinne sau Frontul Popular din Estonia, şi împreună cu fraţii noştri georgieni care au constituit Frontul Popular din Georgia. Scopul nostru a fost de a schimba viitorul, de a reda popoarelor noastre libertăţile fundamentale, libertăţile politice, economice şi culturale, identitatea şi limba naţională.
 |
Referindu-se la relaţiile actuale dintre Republica Moldova şi Ucraina, liderul „Noii Generaţii”, Victor Ciobanu, a constatat că cele două ţări „au multe probleme comune, în special, mişcările separatiste şi trebuie să conlucrăm în scopul de a rezolva acest tip de ameninţări pentru a restabili integritatea teritorială a ţărilor noastre şi capacitatea instituţionala a structurilor de stat”.
Victor Ciobanu s-a referit şi la „un aspect delicat ce ţine de relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina, care uneori provoacă unele suspiciuni şi neîncredere”: „Am în vedere trecutul nostru tragic, care a divizat popoarele şi teritoriile noastre istorice, care astăzi este văzut în mod diferit de unii oameni atât din Ucraina, cât şi din Republica Moldova. Dar trebuie să fim oameni maturi şi cu adevărat naţiuni europene, dacă dorim cu adevărat să facem parte din comunitatea democratică şi să fim actori politici serioşi şi responsabili, care se gândesc profund şi pozitiv la viitorul nostru. Trebuie să abandonăm frustrările, care sunt inspirate de multe ori de către trecutul nostru dramatic şi să eliminăm tot felul de interpretări care pot compromite o cooperarea eficientă. Diviziunile teritoriale şi ordinea internaţională de după război trebuie să ne-o asumăm în totalitate”.
Ciobanu a spus că PPCD pledează pentru aprofundarea dialogului şi a cooperării dintre România, Moldova şi Ucraina. Potrivit lui, Republica Moldova are interesul să consolideze stabilitatea în această regiune şi parteneriatul cu cei doi vecini ai ei.
Preşedintele „Noii Generaţii” a abordat şi problemele minorităţilor naţionale din Republica Moldova şi Ucraina. „Stimaţi colegi ucraineni, vă rog, nu uitaţi că cea mai mare minoritate naţională din ţara noastră este minoritatea ucraineană. Statul nostru asigură toate drepturile pentru minorităţi, dar Ucraina, ca patrie istorică, trebuie să acorde mai multă atenţie şi sprijin cultural pentru ucrainenii din Moldova în vederea protejării identităţii lor etnice şi, în acelaşi timp, să-i menţinem în calitate de cetăţeni loiali ai ţării noastre. De asemenea, în Ucraina trăieşte o minoritate importantă românească sau moldovenească. Vă rugăm să-i trataţi cu profund respect şi să le protejaţi drepturile lor culturale. În acest fel, vom dezvolta încrederea reciprocă şi vor asigura pentru generaţiile viitoare un viitor mai bun”, a conchis Victor Ciobanu, în finalul discursului său.
Mihaela POPESCU, pentru FLUX si pentru Blogul: newgeneration-botanica.blogspot.com
Cadou din partea Guvernul României pentru studenţii basarabeni: taxă de 230 de RON pentru eliberarea permisului de şedere temporară
 Foto: flux.md |
UPDATE: Se pare că studenţii basarabeni prin mila lui Dumnezeu şi bursieri ai statului român ar fi scutiţi de plata taxei de 230 de RON, cel puţin la Cluj. Totuşi, vorbind de cazuri concrete, la Galaţi, bursierilor statului români, 3 la număr, li s-a cerut să achite taxa respectivă, acelaşi lucru cu un alt bursier al statului român la Iaşi. La Bucureşti, cei de la Oficiul Român pentru Imigrări au confirmat telefonic faptul că, indiferent de statut, taxa este achitată.
O veste proastă pentru studenţii basarabeni veniţi la studii în România descoperită abia astăzi. Guvernul Emil Boc a decis instituirea unei taxte de 230 de RON pentru eliberarea permisului de şedere temporară (studii) în cazul bursierilor statului român şi de 230 RON+120 EURO pentru nebursieri.
De pe site-ul Oficiului Român pentru Imigrări:
Începând cu data de 19 iunie 2009, contravaloarea de 230 RON aferentă permiselor de şedere, se va achita în contul CNIN: RO05CECEB30033RON2244514
Plăţile în acest cont se pot face din toată ţara, la orice unitate a CEC BANK S.A.
I-am solicitat o reacţie lui Vlad Durnea, vice-preşedintele Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Bucureşti, referitor la instituirea acestei taxe:
Pentru început, vom merge în audienţă la Ministerul Administraţiei şi Internelor de care aparţine Oficiul Român pentru Imigrări şi vom cere revizuirea măsurii di 19 iunie 2009. În cazul în care nu vom primi un răspuns favorabil, vom ieşi în stradă, atât în Bucureşti, cât şi în alte centre universitare din România.
Practic, stăm în faţă unui semi-paradox: pe de-o parte suplimentezi locurile oferite basarabenilor în instituţiile din România, pe de altă parte institui taxe pentru permisul de şedere.
Cineva îmi spune că ar avea legătură cu faptul că a fost simplificată procedurii de obţinere a cetăţeniei române pentru basarabeni şi ar fi, în acest caz, un mod de a-i încuraja-forţa pe tinerii din Republica Moldova şi din Ucraina să întreprindă demersurile necesare pentru obţinerea acesteia. Sigur, cum să nu? Lipsă totală de logică. Cu sau fără taxă basarabenii oricum depun dosare pentru redobândirea unui drept care le-a fost furat. Deci, irelevant!
Am putea fi cinici şi să glumim că la vreme de criză sângele se face apă cât ai clipi. Continuând în acelaşi registru de cinism, e ciudat că o măsură de acest gen este luată cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, dat fiind faptul că bazinul electoral basarabean cu cetăţenie română nu e deloc neglijabil. Sau, încheind partitura cinismului cras, poate PSD-istul Dan Nica vrea să saboteze candidatul PD-L-ului.
În 2004 (culmea, tot cu puţin înaintea alegerilor prezidenţiale) fusese instituită o taxă de 100 de euro pentru eliberarea permisului de şedere temporară, dar, la puţin timp, aceasta a fost anulată după protestele organizaţiilor studenţilor basarabeni din România.
Aşadar, studenţi basarabeni, vă ordon, pregătiţi-vă de proteste!
Sursa: Unimedia.md
Moldovenii vor obţine vize pentru Finlanda de la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor de la Chişinău
 Foto: embdanismanlik.com |
De la 1 octombrie moldovenii vor obţine vize pentru Finlanda de la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor, care se află în incinta Ambasadei Ungariei. Despre aceasta a comunicat Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău, într-un comunicat de presă.
Recent, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a fost informat despre încheierea procedurile necesare privind aderarea Republicii Finlanda la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor (CCEV) de la Chişinău.
În rezultat, de la 1 octombrie 2009, cetăţenii Republicii Moldova vor putea obţine vize de scurt sejur pentru Finlanda la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor din cadrul Ambasadei Republicii Ungaria la Chişinău.
În prezent, la CCEV pot fi depuse documente pentru perfectarea vizelor în Ungaria, Austria, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Suedia, Islanda, Marele Ducat de Luxemburg.
În primele luni ale anului 2010, la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor vor adera Regatul Belgiei, Confederaţia Elveţiană şi Republica Elenă. De asemenea, se poartă negocieri privind aderarea la CCEV a Croaţiei şi Slovaciei.
Sursa: UNIMEDIA
Politolog rus: Revolutia din Moldova e un nou pas spre formarea Aliantei Marea Baltica – Marea Neagra, indreptata impotriva Rusiei
 Foto: romanimea.com |
Revolutia din Moldova este inca un pas pe calea formarii Aliantei Marea Baltica – Marea Neagra, iar Europa este atrasa in confruntare cu Rusia, fiind in acelasi timp, constransa sa ia sub aripa ocrotitoare regimuri politice si economice falimentare, crede politologul Aleksei Eliseev.
Acesta nu exclude varianta ca venirea la putere, in Moldova, a fortelor proromanesti sa fie unul dintre actele de confruntare geopolitica dintre UE si SUA. In opinia sa, integrarea Moldovei in Romania va adauga probleme suplimentare principalelor tari UE, si asa obligate sa traga dupa ele regimurile sarace est-europene.
"Va fi si mai dificil de navigat pe viitor. Nici Rusia nu are nevoie de noi miscari. O Romania noua, unita, poate deveni parte componenta a 'Aliantei de la Marea Baltica la Marea Neagra', indreptata impotriva Rusiei", spune Aleksei Eliseev.
Proiectul acestei aliante a fost intens procesat inca din perioada perestroicii, cand a fost lansat 'la apa' procesul de destramare a URSS, sustine el. Si numai atitudinea lenesa si delasatoare a conducerii ruse a amanat, in anii '90, formarea acestei axe.
La acea data ea nu era necesara. Dar, in urmatorii ani, Rusia si-a intensificat activitatea, ceea ce a condus elitele occidentale la ideea organizarea "revolutiilor colorate" din Georgia si din Ucraina.
Transnistria, interesata de formarea unei conduceri viabile in Moldova
Tiraspol este interesat ca in Moldova criza politica sa se incheie cu formarea unei conduceri viabile, a declarat seful departamentului de politica externa al regiunii secesioniste, Vladimir Istrebchak, citat de presa rusa.
El a spus ca Transnistria urmareste cu atentia evenimentele din parlamentul moldovenesc si este pregatita pentru diferite variante de evolutie a situatiei de la Chisinau.
"Absenta in Moldova a unei structuri clare a puterii se reflecta negativ asupra procesului de normalizare a relatiilor cu aceasta republica si amana gasirea unei solutii la actualele probleme din regiune. Printre altele, in conditiile in care nu sunt stabiliti noii reprezentanti ai Chisinaului in grupurile de experti, activitatea lor este, practic, stopata", a explicat sl.
Vladimir Istrebchak si-a exprimat speranta ca noua putere moldoveneasca va recunoaste acordurile convenite in negocierile anterioare, cu precadere a celor realizaare dupa intalnirea din martie a presedintilor Moldovei, Rusiei si Transnistriei.
Sursa: Hotnews.ro